Bărbatul la 40 de ani, ediţia a II-a

A apărut volumul SCRUM

Cabana Crucii lui Dăncuş din Munţii Coziei. Aici s-a scris o parte din vol. "Bărbatul la 40 de ani"

Cabana Crucii lui Dăncuş din Munţii Coziei. Aici s-a scris o parte din vol. "Bărbatul la 40 de ani"

Bărbatul la 40 de ani. Munţii Coziei

Bărbatul la 40 de ani. Munţii Coziei

Crucea lui Dăncuş cu tot cu el în foto

Crucea lui Dăncuş cu tot cu el în foto

Crucea lui Dăncuş din Munţii Coziei

Crucea lui Dăncuş din Munţii Coziei

Pasărea de foc. Scrum 7

Pasărea de foc. Scrum 7

Singur. Scrum 6

Singur. Scrum 6

Pustiit. Scrum 5

Pustiit. Scrum 5

Revoltă. Scrum 4

Revoltă. Scrum 4

Pierdut. Scrum 3

Pierdut. Scrum 3

Foc. Scrum 2

Foc. Scrum 2

Cozia. Scrum 1

Cozia. Scrum 1

Curcubeu la Cozia

Curcubeu  la Cozia

Lansarea romanului "Poveşti pentru Gabriella" la Clubul Iron City

Lansarea romanului "Poveşti pentru Gabriella" la Clubul Iron City

Saturday, August 14, 2010

Bărbatul la 40 de ani (fragmente scrise recent la Cozia)

97. Localul gării în care te-ai oprit nu mai era ca altădată, când ai vrut să faci 40 de ani pe tren - semiîntunericului cald în care te pierdeai cu plăcere îi luase locul un neon enervant, patronul a adus şi un video iar voi, călătorii, vă puteaţi holba uimiţi la luxul de prost gust al unei formaţii de muzică suburbană. în staţia aceea n-ai coborât decât noaptea iar în local n-ai intrat decât cu impresia că pătrunzi într-un alt timp, unul al oboselii şi dezamăgirii, vodca şi cearcănele consumatorilor făceau dovada celor mai elocvente refugii iar atmosfera de delăsare generală te moleşea rapid, te alătura lor, te prindea în teascul unui sforţări comune de-a amplifica motivele renunţărilor însă pentru tine venea ora plecării, doar nu dădeai atâţia bani pe bilet de dragul acelui anturaj, ai urcat în tren, în faţa şi în spatele tău alţi călători, nicidecum cei din localul gării - un bărbat relativ tânăr, fără un picior, care te-a şocat cu modul în care a depăşit obstacolul scărilor vagonului, o femeie cu pantofii desperecheaţi, un funcţionăraş spilcuit şi arrogant, conductorul, semnalul de plecare.


98. Oricât ai fi de blazat la 40 de ani, într-o bună zi nu mai suporţi mutrele plângăreţe ale concetăţenilor, ţi se acreşte de zeama bordeleză a jelaniilor - vrei o expresie răspicată, un răspuns lucid la întrebările tale clare dar peste tot numai ambiguităţi, echivoc, „de la Ana la Caiafa”, superba promiscuitate a umanităţii care şi-a descoperit în sfârşit vocaţia, pentru a legifera excepţia care confirmă regula ţi se oferă pe bandă super-eroi care nu plâng, nu suferă, nu râd, nu iubesc, sunt neînvinşi, frumos din partea populaţiei planetei, îşi exportă unii altora imaginile despre cum ar vrea să fie deşi, dincolo de spoială, fiecare bănuieşte ce urmează că doar şi super-eroul are o familie, un cont în bancă şi visuri „de mai bine” – uite că a murit şi Michael Jackson şi la banii lui nu a sponsorizat nici o carte a vreunui poet român - sigur că nu, n-a putut fi deranjat din văitarea sa scenică.

No comments: